Ce ai mai găsit?
Ma si mir acum de fascinația pentru locul acela. "Hai pe vale!" Orice copil de pe strada știa unde. La locul de aruncat gunoi din vecinatate ne petreceam o mare parte din timp, si pe-acolo ne făceam joaca. Un loc viran ce oferea ieșirea la câmpurile din spatele caselor. Zgârmam cu orele, si era o adevarata bucurie când găseam o ceașcă fără toarta (o comoara pentru camera cu păpuși). Mai rar dadeam si peste vreo cutiuță cu etichetă colorată a unui produs nemaiântâlnit, sau chiar unul străin. Aceea era de colecție, si marca ziua. Cumva, când eram in acel loc, se împleteau un spirit al aventurii, al unui materialism inocent, bucuria găsirii si a adunatului. Euforia micului strângător... Pe vremea aceea plasticul încă nu luase amploare, si mogâldețele de gunoi aduse de oameni se integrau ușor in consistenta terenului local. Nu ni se părea, si nici nu gândeam ca avand locul acela prin preajma er...