Posts

La o banca

I-am văzut la banca într-o seara de vara. Niște adolescenți-- copiii copiilor care acum vreo 30 de ani stăteau pe aceeași banca, într-o seara de vara, la povesti. Poate o șotie, un flirt, o gluma deocheată, poate o privire la stele, un vis, poate cu muzica unui casetofon lângă... Le-am zis ceva in treacat. Au răspuns. Ardea ceva in mine si m-as fi dus la ei ca si cum eram una de-alor. Una care știa tot... întrebările lor, raspunsurile... Familiarul acelui moment zvâcnea de se mișca strada-- ea-- purtătoare a unei amintiri pe fiecare metru pătrat. Dar eram prinsa cu altfel de viața, si am trecut... Încă arde ceva in mine, si am aruncat aici niște cuvinte...                                                                                  🌗 Toate lucrurile se întâmplau, se plănuiau, la o...
Post a Comment
Read more

Queen Coco

 When the man stoops down before the woman... Just when she is about to leave...
Post a Comment
Read more

Măgăgaia-- din nou vară

Cum de am uitat-o pe-asta...?                                                                               🐀 Ideea venise de la generația premergătoare. La un moment dat, mamele noastre au început sa ne povestească cum se distrau ele in vacanțele de vara...  Da...? Mă-gă-gaie...?  Am preluat-o cât ai bate din palme, nimica toată... Am umplut un ciorap vechi si cenușiu cu iarba sau mai știu eu ce de umplut, l-am legat cu o ață de culoare neutra pe care am lăsat-o considerabil de lungă, si am așteptat lăsarea serii pe la o banca in fata unei case. Obiectul cu pricina trebuia sa fie plasat peste strada. Apoi, făcându-ne ca ploua, așteptam sa treacă oameni-- ne gândeam noi care ar fi fost mai potriviți să le tragem drăcia prin fata, si sa ne distram teribil (speram cu ardoare) de la o sp...
Post a Comment
Read more

Naștere

Image
Am revizitat câmpurile copilăriei, cu fâșii de albastru, galben, rotocoale verzi, flori, si tot felul de zburătoare. Freamătau toate ca într-un tablou de Van Gogh. Mi-am amintit ca el, Visul, s-a născut aici (si sigur într-o vara), încă de atunci când nu știam cum se face viata...  Poate gândeam ca deja lucrez la ea, ori doar vibram la descoperirile ei tandre, in devenire...  Dar așa, din vibrație in vibrație, Visul s-a zămislit, dar a rămas in lumea lui de eter. Îl simt uneori ca o mica zburătoare ce-mi zumzăie pe la urechi, si parca mă stropește cu particule fine de saliva ancestrală...
3 comments
Read more

Poteci

Potecile puțin umblate se acoperă cu frunze si flori pana când nu le mai vezi. Dar eu tot mai calc pe ele, ca sa nu se piarda chiar toate urmele...                                                                         * Pământurile acestea se schimba mereu, ca o piesa de lut in perpetua facere...
Post a Comment
Read more

Subconștient

Image
I-am răspuns chemarii ca o zâna desprinsa de dincolo, si venită printre pământeni. Era o ploaie de mai, verde si roz. Nu știi ce te așteaptă, nu știi, mi-a spus in șoapte. Era timpul, era timpul, o simțeam in străfundurile ființei... 
2 comments
Read more

Wound

Something was always missing. That lack of closeness, empathy, touch of each other's soul... Which seems odd for persons living in such proximity. A wound was there, without my awareness at the time. Maybe because the wound was like a hollow space that I was trying to fill up with different things. Can a hollow area hurt...? It does. It even sings sometimes in a strange way. Then the wound appears familiar and hard to leave. A bizarre attachment to pain... As I was growing up, I was learning about wounds too. They reverberate in time and eventually explain things... Things of life...
Post a Comment
Read more