Things of Life

Silence is not death. I came to discover the beauty of silence. (Possibly an age thing...?) It is a space where one can see things not quite seen otherwise. Then rest, heal, create... awaken...                                                                                     🔕

About 20 minutes into waiting for another airport verification at my gate, a guy tells me boldly I was cutting the line. I reply something like I've been there for a while and it's not fair to go back to the end of it as he was suggesting... who knows how many people came behind me in 20 minutes...?   But he insists and mentions he saw me coming from the side, so I remember there was hardly a "line," but rather a crowd o people waiting to enter another waiting area, where being first did not make any difference, as by this time everybody has seat and category assigned... I consider his assertion though, and do not advance, while people behind me indifferently accept I was not gonna go back right at the very end....  The guy finally gets his turn for document verification, but apparently he has no boarding pass. He is arguing with the man in charge till the officer tells him as clearly as he can there is no way of passing without ticket, so my guy needs to make his way...

E atâta caldură in familiar...!  In străzile simple care mi-au memorat in timp pașii (si toate numerele de încălțări). Pana si in crapaturile din cimentul lor. Caldură si in crucile din cimitir. Caldura de lângă un trup cunoscut. E ca o vara torida in suflet, pe care o aștept si o trăiesc ca pe orice vara... 

Cand am plecat, am simțit un gol greu de descris. Durea ca piciorul amputat al unui soldat venit din război. Durea, deși eram senină si mersul îmi era sigur. Fusese mai liniște ca oricând si simțisem lipsa vocilor, fie ele si îndepărtate. Dar cu siguranță trebuia sa ies pe acea ușa, nu era alta cale. Locul, deși cald si iubitor, mă împingea afara. Si mă izbea mirosul teilor in floare... Si atunci, golul a luat mirosul florilor de tei...

În iunie e sezonul unor garofițe sălbatice ce cresc pe câmpurile din spatele casei, pe o porțiune puțin elevată, lângă o râpă. Sa mă duc acolo era unul din primele "proiecte" ale mareței veri. Cam pe la începutul lunii, când anul școlar era pe sfârșite...                                                                          🌸 Copil fiind, bunicul mă poreclise "moartea florilor." Ca nu puteam sa mă abtin de la a culege când eram pe undeva si vedeam flori. Dar atracția o aveam numai pentru florile sălbatice-- de pe câmp, din fanete, de printre stânci, pe lângă balti, ascunse in anumite locuri pe care de la an la an, anotimp la anotimp, le învățam. Creșteam așa cu florile câmpului... Nu simțeam la fel pentru florile de grădină-- astea erau prea mari si aranjate, si nu veneau in puzderie ca sa mă pierd in...

I-am văzut la banca într-o seara de vara. Niște adolescenți-- copiii copiilor care acum vreo 30 de ani stăteau pe aceeași banca, într-o seara de vara, la povesti. Poate o șotie, un flirt, o gluma deocheată, poate o privire la stele, un vis, poate cu muzica unui casetofon lângă... Le-am zis ceva in treacat. Au răspuns. Ardea ceva in mine si m-as fi dus la ei ca si cum eram una de-alor. Una care știa tot... întrebările lor, raspunsurile... Familiarul acelui moment zvâcnea de se mișca strada-- ea-- purtătoare a unei amintiri pe fiecare metru pătrat. Dar eram prinsa cu altfel de viața, si am trecut... Încă arde ceva in mine, si am aruncat aici niște cuvinte...                                                                                  🌗 Toate lucrurile se întâmplau, se plănuiau, la o...