Trezire
Cand eu ma trezesc, deja sunt oameni care au intrat în netrezire. Pe unii ii cunosc, ca au călcat pe unde și eu am călcat, și au iubit ce și eu iubesc. Felul cum merg lucrurile pe aici arata ca oamenii vor sa se trezească mereu la ce fac, sa meargă pe acea cale bătătorită și să-i simtă savoarea. Se leagă de pietre și de iarba ce creste prin crăpături...
Ca sa marchez cumva trezirea din iarna, mi-am cumpărat o pereche de mănuși de grădinărit cu o ridiche pe ele și tare îmi plac, ca vreau sa transplantez o aloe într-un ghiveci de lut. Și o s-o urmăresc în fiecare dimineață cum devine din ce în ce mai în largul ei în culcușul ei pamantiu. Și e nefiresc sa cred ca n-o s-o văd mereu...
E un apus foarte frumos aici și cerul se face roz...
Nu știu despre ce vorbești dar postul asta îți lasă așa o senzație de nostalgie și de nou început.
ReplyDeleteE despre moarte si viata. Am aflat despre moartea neasteptata a unei persoane cunoscute si am meditat putin...
ReplyDeleteȘtiu cum e. Te pune pe gânduri meditând asupra existentei noastre scurte.
ReplyDelete