Sclipire
Aud vocile copiilor
Afara, ca un murmur,
În timp ce văd frematat de frunze
Verzi, in lumina ude.
Si deodata parca sunt eu copilul
Trezit la ora după-amiezii
De clinchetul de vorbe jucăușe
Ce mă cheama la poarta...
Aud vocile copiilor
Afara, ca un murmur,
În timp ce văd frematat de frunze
Verzi, in lumina ude.
Si deodata parca sunt eu copilul
Trezit la ora după-amiezii
De clinchetul de vorbe jucăușe
Ce mă cheama la poarta...
Cea mai frumosa senzație. Trezirea! După-amiezii. La fel ca Adam in grădina. O plăcere confuza, un fel de convalescenta.
ReplyDeleteDavid
Da... Imi aduc aminte de acel somn al dupa-amiezii fara nicio grija, din copilarie. Cateodata mai regasim momente de genul asta si ca adulti. Si da, fecunditatea gradinii...
Delete