Chitanță de fată mare

    De la o vreme, tatăl meu părea măcinat de ideea ca vreun golan ar putea sa profite de fata lui, adică de mine. Si părea la o pânda continua ca nu cumva-cumva ceva sa se întâmple. El știa-- zicea-- toate "manevrele," si cum se făceau lucrurile intre tineri. Sa nu cred eu sau alții, ca îl păcăleam cu ceva... Dar in "știința" asta a lui se nășteau cele mai fantastice scenarii, si monștri...

    Obsesia lui apăruse odată cu inevitabila descoperire de părinte ca la un moment dat copilul lui nu mai era o fetita la jocul cu păpuși, ci o fata bine făcută, ce avea mereu gânduri si planuri de ieșit din casa. Mai ales ca nici eu nu eram una care să-și acopere atâta acele părți cu care natura fusese generoasă. Mă mai si mir acum ca purtam o fusta mulata, chiar sub fund de scurta, ca... vorba unuia de pe strada... la ce-am mai pus-o...? Dar după toate "recenziile" obiective sau subiective, picioarele erau punctul meu forte, si cam p-alea le arătam. Si părea ca mă obișnuisem cu fluieratul si bășcălia in care ajungeam la vreo destinație sau mă întorceam de acolo...

    Transformare după transformare, ajunsesem si in clasa a zecea, si mai aveam si preocupări profesionale. Vacanța de Paști era pe sfârșite, si o pictoriță din oraș ne chemase pe mai multi din grup la făcut peisaje undeva in natura. Asta a însemnat sa plec mai devreme de la tara unde eram cu părinții. Ceea ce mi s-a permis. Pe drum am simțit o ușoară indispoziție la stomac, cum devenise așa tipic după mesele copioase de Paști. Am ajuns acasă si am preferat sa trag un pui de somn sa mă liniștesc, renunțând la orele de arta plastica...

    Când au ajuns si părinții, m-au găsit încă in pat, iar tata a răbufnit dintr-o data, strigând ca el știe ce coclețe am făcut eu, ca am avut întâlnire cu unul si m-am culcat cu el. Degeaba i-am explicat eu purul adevăr, el nu si nu, lui să-i aduc dovada de la un cabinet ginecologic ca sunt neatinsa, altfel pe scări in jos cu mine, si eu si mama, ca ea era capul răutăților, care mă educa așa prost de-i veneam acasă cu burta la gura. Si scarile nu erau putine, ca eram la etajul 4 al unui bloc central...

    Mama... ce sa faca, ea stia ca nu se intamplase nimic, ca eram inca in tărâmul inocenței, dar trebuia să-i facă nebunului pe plac, sa dreagă lucrurile cu tact, cum a făcut ea mereu... Cum se rezolvau toate pe vremea aceea-- prin relații, cunoștințe, poate si un cadouț acolo. Ca poate avea o prietena care știa o asistenta care la rândul ei se avea bine cu vreun medic ginecolog... uitați, scrieți aici ca fata e virgina... un tata fanatic... sa nu traumatizam copila sa vina pana aici la control, ce să-i facem... Si gata, s-a rezolvat. A ieșit certificatul. 

    Dar tata nu a fost convins, ca el știa si de data asta cum se faceau lucrurile, ca pe el nu-l păcălea nimeni, nici măcar comuniștii cu ale lor, rămași si după revoluție, ca aceeași Marie cu alta pălărie... Totuși, s-a potolit; avea certificatul-- negru pe alb: Am constatat in urma examinării ca domnișoara_____are himenul intact si... Ștampilat, apostilat, semnat la cabinetul X.