Things of Life

Trecutul meu e ca o carte. Pus bine la locul desemnat, așa cum o carte sta frumos in biblioteca. Din când in când îmi arunc ochii către el, exact cum as răsfoi paginile unei cărți. E tot timpul informație si resursa acolo... Poate ca par rece, dar nu sunt. Sunt trăiri, dar ele nu-mi schimba cursul zilei, si nici bătăile inimii. Totuși, cumva mă împing înainte... Trecutul meu e ca o carte...

I don't know. I may  think I do. I follow a vision and tend to be stuck in it. I nurture it as if a child could I not forsake. I cling to it, get attached, and feel I commit a form of cheating if departing. I may even fall in love. All while the imaterial detaches from the vision and try to become material... A vision is just a seed, though. I let it grow-- free. I consider the reality and let go of strings. I free myself till I float. I may move in circles for a while, and something drastic may be necessary. I am ready to change everything even to the risk of loosing small achievements. A form of start over, and when I'm frustrated and less expect... A solution may be laying there like an egg in a nest. Then it's like math: one answer may lead to the rest. The result may be totally different from what I've initially envisioned. But I still see the seed from which it's grown. Love is there, enduring. It could not be any better! I am the creator of my own art. The s...

E atâta vorba de atracția contrastelor... S-or atrage. Dar nu sunt ele ceea ce tine cuplul împreună. Ceea ce tine cuplul împreună sunt asemănările. Si cât mai multe! Eu zic ca asemănarea principala de care e nevoie este chiar viziunea despre relația de dragoste in sine. De aici pleci. Ca toată lumea vorbește despre dragoste, dar totuși fiecare se raportează într-un fel anume. Si cu cât cei doi vad dragostea mai asemanator cu atât mai bine, ca mai devreme sau mai târziu vor simți adânc efectul acestei asemănări/diferențe...

There is a certain beach In the North Wild West, All over scattered With white old wood... Maybe Lewis and Clark Set foot on it Before they sunk  Into gloom-- if they Would have known...  The old withered wood-- Bones of the trees, Me touching-- they Are no longer Needle stabbers, But smooth as skin; Disheveled no longer But well combed; No longer dark But white as sand... Here enduring, Wood can take winds And waves of the sea, Salt and sound... What a pleasure it is To get so close As to touch skin-- The skin of time! Music its smoothness... So, I like old-- Old wood, Old words, Old friends, Old love... They are smooth As the skin of time... Hurt you not, Touch you only, Deep...

Nu stiu cum, dar parca viata se dezvelește cu o anumită gratie acum, si ma lasa sa vad bine toate lucrurile,  sa le iau la mana si sa le traiesc pe fiecare in parte.  Ca si cum as fi bâjbâit mai înainte sub o pătură lățoasa unde totul intra de-a valma...  Trăiesc pana si aerul asta mai răcoros al dimineților de toamna... cu o ușoară panica ce-i drept, ca mai e mult pana la vara... eu, reptila:))

     Când deschidea ușița de la barul bibliotecii, tata nici nu mă lasa sa mă apropii, nu mai zic să-mi fi îngăduit sa mă uit prin cele câteva teancuri si cutiuțe colorate de pe raftul interior. Dulăpiorul acela era căptușit cu oglinzi, iar iluziile optice făceau sa para o cutie magica, plina cu minunatii, si mă atrăgea teribil. Ca urmare, nu mi-a trebuit prea mult sa găsesc o cale sa descopăr in liniște secretul acelui loc al casei, ținut sub cheie...      Si ce sa vad... o grămadă de sticle majoritatea goale, whisky si alte tarii, niste cutii cochete de la mai știu eu ce trufandale din străinătate-- pe vremea aia oamenii colecționau ambalajele de la tot ce era "de dincolo", cum se zicea, ca te făceau sa te simți un pic mai bogat... Dar mi-a atras atenția si o coperta mica de vinilin maroniu, deasupra sticlelor pe un raft. In ea -- o colecție de fotografii porno, alb-negru.        Toată lumea sa priceapă, daca cineva nu știa ce însemna ...

     De la o vreme, tatăl meu părea măcinat de ideea ca vreun golan ar putea sa profite de fata lui, adică de mine. Si părea la o pânda continua ca nu cumva-cumva ceva sa se întâmple. El știa-- zicea-- toate "manevrele," si cum se făceau lucrurile intre tineri. Sa nu cred eu sau alții, ca îl păcăleam cu ceva... Dar in "știința" asta a lui se nășteau cele mai fantastice scenarii, si monștri...      Obsesia lui apăruse odată cu inevitabila descoperire de părinte ca la un moment dat copilul lui nu mai era o fetita la jocul cu păpuși, ci o fata bine făcută, ce avea mereu gânduri si planuri de ieșit din casa. Mai ales ca nici eu nu eram una care să-și acopere atâta acele părți cu care natura fusese generoasă. Mă mai si mir acum ca purtam o fusta mulata, chiar sub fund de scurta, ca... vorba unuia de pe strada... la ce-am mai pus-o...? Dar după toate "recenziile" obiective sau subiective, picioarele erau punctul meu forte, si cam p-alea le arătam. Si părea ca mă...