Things of Life

Shrubs with purple and yellow flowers, along their buzzing bees, went 24 times around the earth. Then, Shakuntala found the ring, and he remembered. Love was never too far. The ring was hidden in a fish that was moving quickly through their feet. One day, in bright sun, three emeralds like three green eyes sparkled through the rainbow scales of his belly, and she saw it there...

Fumul s-a scurs din creștet in tălpi, si m-am trezit într-o balta mâloasă.  Undeva era o durere surda, mă mișcam greu, si parca îmi venea sa dorm un pic, si chiar sa plâng.  Îmi priveam goliciunea. O vedeam bine, si claritatea îmi dădea satisfacție.   Era timpul să-mi schimb pielea ca o reptila, sa mă frec de pietre aspre, si să-mi las in urma vechii solzi.  O zi de de primăvară într-adevăr, si pana la urma am sărit din baltă sprintena ca o pisica ce-si scutura câțiva stropi de pe membrele posterioare.  Erau câțiva copaci prin preajma, si aveam de unde alege a mă sui sa privesc totul dintr-o alta perspectiva...  

am cuprins pământul si cerul, dar nu eram de ajuns...   si timpul nu l-am putut ține in repaus-- a alunecat cu lumina crepusculara după munți goi                                                              într-o clipa, o clipa si eu...

Mi-am pus bentiță verde din rochia ta festivă, de mătase. Verde lângă albastru-- o combinație acidica, dar când "reacția" e potrivita, efectul e înalțător. Ca primul vânt de primăvară. Tu încă mă înfășori in iubirea ta necondiționată ce transcede timpul si spațiul.  Nu aveam niciun chef de proiectul acesta manual, dar nu am putut sa rezist plăcerii de a vedea efectul, amânat odată cu ritmul chinuitor de încet si cu o doza de dificultate al lucrăturii... Adoram clasa de lucru manual. Oare in școală mai învață vreo fata sa coasa, sa brodeze, sa croșeteze, chestii d-astea...? Pentru mine era o adevarata ora mediativa. Atunci imi coseam destinul... Natalie Chanin 's books, and her textiles, are quite an inspiration. Keep on stitching!

  Fata a făcut putină febră. Duș cald-rece, apoi frecție cu spirt. Când am ajuns la frecție, si mâinile mele pline de alcool se plimbau rapid pe trupul ei gol, am realizat cât de mult a crescut in ultima vreme. 9 ani si un trup încă fraged, dar totusi ceva mai împlinit, cumva spre o adolescenta timpurie. Lunga, nu sâni încă, si pe muntele lui Venus au apărut câteva firisoare delicate. Picioare țais... Sper sa mai aștepte cu minunea lunara, sa mai stea așa copila, fără griji...  Prin ea, mă vad pe mine... Menarha la 14, într-o zi de vara in grădină. Colegele de generală, deja aranjate, se mai amuzau și-și dădeau cu părerea... ca ar fi fost ceva greșit cu mine de corpul meu aștepta atât. Nu era nimic greșit, doar ca fiecare cu ceasul ei. Si micul "bagaj" a venit numa' bine de intrare la liceu. Mama... repede: "Vezi ca acum poți sa rămâi gravida...!" Dar nu trebuia să-și facă griji, ca din ziua aia caldă din grădină, a mai trecut o decada întreagă pana am cunoscut ...

I knew it: It would come around this time-- A sense of life renewed. Soft, yet strong, A type of love, pursued. Some wings that flutter,  Not seen, but felt, And here I am,                        In air...

ma interesează mișcarea pietrelor, a frunzelor, a timpului, a multor aripi deasupra capului meu, sunetele pașilor mei printre ele, liniile invizibile ce ne leaga... si poate, urmărind rețeaua lor printre ape, voi ajunge la Tine...

love is a line, with seasons aligned... ________________________________________

Mă bucur de fugă, de ascundere, de frumusețea urâtului, de spațiu aspru, primitiv, cu apa netratata, din adânc de pământ. Recunosc atingerea sălbaticului, o atingerea rară, din ce in ce mai rară in lumea mea prea digitală, cu tușeuri plasticate.  O poveste de iubire începe.  Povestea pământului uscat, nins cu o sare, inmuiat de pașii mei, de pielea mea.  Noaptea ii aud fiarele urlând și parca mă cheamă, mă cheama, nu știu exact unde...  Stelele sunt altfel peste pământul asta, si țipa... toate întrebările existențiale; nu si răspunsurile, sau poate nu deslușesc eu...  Poate de aceea ființe ca mine vorbesc in șoaptă, ca într-o stare de profundă ascultare, de închinare... Dar stau si stau in apa pământului asta, pana când pare să-mi intre printre măruntaie, si sa devin un element al ei.  Apoi adorm, un somn lung, greu, căzut in străfundurile pământului, in caverne cu susur de apa caldă, încărcata chimic, cu mirosuri... 

... when you got filled and burst, I saw the crack of dawn  and last star flickering, on a piece of sky above... I felt like water in a puddle, taking in reflexions...

F orever love, Eros says. Sounds amazing, but depends. In this type of love-- more capricious and demanding-- there are always 2. Both need to be in, to constantly participate, to keep it. One cannot be alone in Eros. If it's just one, it's rather an obsession, or misalignment... an oppression after all. More than 2 would wear out everything there is. Only 2 in Eros, turning and twisting, turning and twisting... I  shall say my Eros is free of old loves, empty of them like a dusty carafe in a forgotten pantry. So dry nothing can stick on it... not even nostalgia.

Dacă te dezbraci de carne, rămân oasele. Dar eu nu vreau sa mă dezbrac de carne Pentru ca oasele nu dau bine prin iarba si flori--                                             Tot trupul dă...

G ood mirrors may create discomfort. They could reveal some naked truth that one doesn't like to see. But a good mirror is a good mirror, and I want it this way. Even though a bad mirror out there may show a distorted reality in a nice, flattering way. To the point that illusion is comforting, sweet, catchy, even addictive... I n the end, nothing is more liberating, rejuvenating, healing, transforming, than brutal facing of reality.

A gitația vieții izbucneste dintr-o data la câteva zile dupa Anul Nou. Se simte brusc după amorțeala plăcută din timpul Sărbătorilor, când parca m-am scăldat in amintiri calde, atingeri, arome, sunete, totul legat cu fundițe si frunze de vâsc, in timp ce afara... liniște, parca toate înghețate... S i acum mă mobilizez mai greu după așa letargie pufoasa. Cu ce-o mai veni si anul asta...? Mister...

     Era o dimineața neobișnuită, cu un soare anemic si ceata... Odată trezită, nu am putut sa nu ies sa mă confrunt direct cu acel aer misterios, sa merg cu el in piept pentru un timp, sa mă-nfășor cu acele perdele celeste ce mă atrăgeau ca niște mreje in larg. Si părea un larg într-adevăr, un hău, ca nu vedeam decât un abur alb la mica distanță de mine, in timp ce in dreapta si stânga realitățile cunoscute se distingeau slab. Si s-a-ntâmplat ca atunci l-am văzut mai clar ca oricând, pe el, Visul. Era ca un glob mic, gălbui, plutind jucăuș in aburul acela albicios.      De când l-am văzut, îl hrăneam des, îl alăptam la sânul meu ca o mama cu experiența. Da, trecusem de faza incertitudinii, când nu știam daca e bine prins la piept, daca aveam suficient lapte, daca îl trăgea si se hrănea. Acum era momentul acela feeric când era perfect atașat sânului meu, aproape înghițind areola, si laptele curgea nestăvilit de la mine la el, de la mine la el, si Visul creș...

     Când a izbucnit comunicarea cu cineva, a izbucnit: într-un aeroport, in timpul unui zbor lung, un voiaj, la un eveniment... Diferența de vârstă nu cred ca a contat vreodata. Apoi, punțile de legătură s-au rezumat la un email, o scrisoare, un telefon... Un timp, ambele părți făceau pași pe puntea asta si comunicarea se menținea. Apoi, la un moment dat se oprea si nu mai știam nimic... Cu cei bătrâni, mă gândeam ca e capătul firului. Într-un târziu, am ascultat o voce care-mi zicea sa sun, sa sun... si am sunat persoana in ziua înmormântării ei...                                                                            *      *      *      Realizes ca la început de an, în prima luna, am tendința sa scriu de moarte. Nu o fac intenționat,...

Când plouă, parca se sparge cerul si curge, Curge pe tot, pe mine, și-mi place, îmi place, Și-mi pare ca ceva se-ntâmplă, se întâmplă,  Devin atenta ca si cum... mă scald în cer...

     Mă plimb pe vaporul acesta.Vreau sa ajung sa vad stelele si marea. Dar până atunci trebuie sa trec prin multe încăperi. In fiecare se bea: de toate pentru toți. Nu simt nici cea mai mica atracție pentru consumul de alcool. Pe cât de neatractiv pentru mine, pe atât de familiar. In familie s-au produs si consumat râuri de băutură. De-a lungul timpului am învățat, prin observație si povestiri, toate fazele unei beții: o chercheleala haioasa la inceput, apoi o forma de agresivitate cu o doza de fixism, si faza turta in final, omul ne-om. Știu si mizeria de după, drama...       Copil fiind, de la masa mea nu lipsea păhărelul cu vin, si toamna mustul ăla dulce care începea sa înțepe. Imi plăcea, iar cu varsta îmi puneam singura din damigeana, si știam când începea sa mă ia de cap, sa pic așa într-o toropeala. Si parca auzeam o voce spunându-mi sa mă opresc acolo.      In funcție de prin ce casa eram, mai serveam si alte specialități, ceva...

"Long time no talk, but as you jump on my face, I can't help... I came deeper and deeper in your heart, But you surround me with thorny fingers that I cannot touch or hold... Incompatibility hurts a little... but I accept it..." "Behind my thorns there are lots of energy and love..." "I feel the energy, but love...? When piercing to bleed...? How do you love a porcupine, tell me...?!" ... "You choose to be silent when I am bold and true..."

  Drive... I don't care the road is long, Or stars are bursting...